Ultra Trail Fagaras

UTF inseamna 2 etape de alergare pe munte foarte faine dar si dure:

pe scurt:
et1 Avrig - c. Barcaciu - c. Negoiu - v. Negoiu - Balea L - saua Capra - valea Capra - P. Negru
et2 P. Negru - valea Capra - fer Zmeilor - Arpasul Mare - v Vistea Mare - fer mare a Sambetei - complexul Sambetei.
Detaliile tehnice pe schitele de pe site-ul oficial:
 http://www.carpathianman.ro/profil_harta.php?crt=25 
Toate fotografiile au fost preluate de pe pagina Carpathianman (Cosmin Coca si Cornelia David):
http://www.facebook.com/carpathianman.romania?ref=ts

 Ar mai fi de mentionat prolog-ul din Avrig, o etapa de cros prin localitate, mai mult cu scop de popularizare a sportului.

Impreuna cu Ovidiu Tanase, aveam pe langa rolul de concurenti si responsabilitatea de asigura interventie rapida in caz de accident pe parcursul concursului, fiind echipa mobila a Salvamontului. In plus fata de echipamentul de concurs am avut atele, colier cervical, trusa medicala de prim ajutor si statie de emisie receptie..Din fericire pentru toata lumea nu au fost evenimente care sa necesite interventia noastra.

Oana si Ioana Sarbu au format deja o echipa sudata de la 2x2, pentru tura scurta de la UTF (practic prima etapa). E prima data cand fac echipa cu Ovidiu la un ultramaraton, in schimb avem in spate destule ture mai ales iarna prin Fagaras. Rezultatul unei astfel de competitii depinde in mod critic de sincronizarea dintre coechipieri, pot sa spun ca noi am mers ceas...

La Barcaciu unde gazdele noastre amabile ne-au pregatit ceai si apa.

Incepem lejer fara sa fortam, si ramanem dupa start in pluton undeva pe la mijloc, tactica ce sa dovedit buna si la 2x2 pe o ruta similara. De la Barcaciu dam un pic drumul la cai si acceleram depasind cateva echipe.

 

Trecem in viteza pe la Negoiu si traversam spre valea Saratii si apoi interminabilul urcus pe Negoiu,  efort care niveleaza si aseaza clasament-ul. Aici scadem ritmul si incercam sa ramanem intr-un ritm cat mai constant.

 

 Pe Negoiu se termina primul hop important al concursului...

 Coborm prin saua Doamnei impulsionati de un grup de turisti germani :) si de colegul nostru Iuli Panescu.

 

 Distanta fata de urmaritori creste din ce in ce mai mult, dar nu reusim sa crestem ritmul

 La Caltun ne salutam de la distanta cu colegii din Arges...

 

Urcarea pe Laitel accentueaza diferenta fata cei din spate si ne apropie tot mai mult de cei aflati in fata. Dupa Laita ma simt destul de obosit dar nu e nici o surpriza. Ovidiu merge foarte bine si la coborarea spre Balea Lac ii depasim si pe cei din fata noastra, o echipa din Uricani si ne consolidam si mai mult avantajul. Apoi dupa o pauza mai lunga la Lac avem surpriza ca un grup masiv de alergatori se apropie de check point, pornim hotarati la deal...

 

  Urcam constant in saua Capra si punem suficienta distanta fata de urmaritori astfel incat sa nu ne streseze nimeni pe lunga coborare care urmeaza. Fara sa fortam mergem repejor cu lungi reprize de alergat. Mie imi convine de minune terenul straniu in care poteca se pierde si e punctata de pietre fiind orecum dificil sa te orientezi...cred ca aici am recuperat cel putin 10 min :)

Ajungem la sosire dupa 7h si 55min, aprope de podium dar inca fara sa emitem pretentii :))...
Seara o petrecem in "familie" la povesti si incercand sa ne hidratam, alimentam, relaxam pentru etapa de a doua zi. Seara stam la povesti cu o gramada de prieteni vechi. Genul asta de competie e cel mai fain prilej sa te intalnesti cu oameni cu care chiar ai ceva in comun iar atmosfera e absolut excelenta. Oana si Ioana (echipa O2) ajung pe locul 2 la tura scurta in aprox 10h...Impreuna cu prietena noastra Cora pleaca in aceeasi seara spre Avrig, hmm le invidiez un pic :)

Dimineata la ora 7 luam startul pentru ultima etapa, inca 33km 2500m urcare si 2800m coborare. Pornim prudent si ramanem printre ultimii, apoi incet incet intram in ritm si incepem sa fortam.

 La urcarea spre Fereastra Zmeilor calcam pe acceleratie si ajungem un grup de mai multe echipe, pentru scurt timp alergam in plasa lui Suca dar apoi inainte de Nerlinger ii depasim si ne apropiem de un alt grup aflat in fata.

 

Pana pe Arpas depasim si echipa ce era cu o zi inainte pe 3 si ne lansam in coborarea spre lacul de la Podul Giurgiului...

Apoi in acelasi ritm constant, mentinand distanta fata de urmaritori trecem de Tarata, Corabia si incepem lungul urcus catre Vistea...

Dupa vf.Vistea nu mai vedem pe nimeni in spate destul de mult timp asa incat scadem oarecum ritmul, dar cum distanta fata de cei din fata scade, nu ne permitem nici un respiro...tragem in continuare.

La ref din ferestra Mica ne intalnim cu Nae si Adi, bem un strop de apa si ne lansam in lunga coborare spre complexul Sambetei. Din cand in cand vedem echipa din fata, dar inca nu lansam un atac decisiv, reducem incetul cu incetul diferenta...oricum cred ca am fost deja observati pentru ca nici ei nu par dispusi sa cedeze fara lupta :)...Ajungem lansat la drum si ne continuam cursa de urmarire. Deja suntem in plin sprint. Lupta e deschisa. La inceput Ovidiu tine ritmul ridicat, apoi incet incet cedeaza si trec eu in fata. Respiram greu dar nu slabim deloc. Apoi cu 2km inainte de finish intru intr-un ritm excelent si lupta ma pompeaza cu adrenalina, Il incurajez si pe Ovidiu si fortam la maximum, colegii nostri incep sa cedeze dar nu mai e timp, trec linia de sosire cu 15 secunde in fata noastra. Oricum avem un avans considerabil fata de echipele care ieri erau in fata noastra si ne clasam la general pe locul 3 la masculin, iar clasamentul va ramane neschimbat...

Fotografia cu echipele de la masculin care au reusit sa finalizeze cursa

Si o fotografie cu voluntarii care au facut acest eveniment posibil. Multumim Luci Clinciu pentru initiativa UTF, speram sa devina o traditie...