Un proiect sprijinit de Consiliul Judetean Sibiu
La Kathmandu am ajuns in 31-august via Belgrad si Abu Dhabi. In prima zi, 1 septembire, am rezolvat formalitatile legate de permisul de varf, provizii si am trimis aproximativ 120kg de echipament spre base camp. A doua zi a fost mai lejera si am vizitat orasul Kathmandu.
Am facut un protest impotriva distrugerilor care se produc in natura din Romania...
Alaturi de cei de acasa in lupta impotriva jefuirii Romaniei!
Am pornit pe 4 sept Vasi, Mike, Vlad, Erik si eu, insotiti de sherpasi Bibek si Lapka, dimineata cu masina pe un drum super aglomerat spre Arughat de unde incepe mersul pe munte propriu zis. Prindem un 'stau' nepalez datorat unor alunecari de teren generate de muson.
Ajungem in sfarsit la Arughat 530m dupa 13 ore in care am parcurs 170km, pe ultimii 30km drumul a fost aproape impracticabil din cauza musonului asa ca a trebuit sa renuntam la jeep si sa luam un autobuz local, ultraaglomerat insa mai bine adaptat conditiilor din teren si asa am parcurs cei 30km in aproximativ 4 ore. Cireasa de pe tort a fost asigurata de doua pane de cauciuc!
Prima etapa e Soti Khola 730m dupa 5h de mers pe valea raului Budhi Gandaki pe o caldura torida de 40C si umiditate mare. Peisajul e spectaculos, cu versantii acoperiti de jungla si cascade de o parte si de alta a vaii.
Urmeaza Kholabeshi si apoi Jagat 1360m o asezare pitoreasca foarte bine conservata de unde practic intram in rezervatia Manaslu, o zona de protectie speciala de conservare a naturii dar si traditiilor nepaleze.
Urmeaza Deng intr-un defileu spectaculos si apoi intram pe valea care ne va conduce la baza muntelui. Deocamdata innoptam la Namrung 2540m.
In fundal se vad niste varfuri fara nume care pe harta apara la cota 5800m
De jur imprejur multe cascade datorate musonului. Probabil jumatate o sa dispara in cateva saptamani...
Ne indreptam spre Lho, unde se afla o importanta manastire si scoala budista. E interesant si trist faptul ca Nepalul nu recunoaste Tibetul ca stat independent in virtutea unui acord facut cu China...
Campuri de grau si orz la peste 3000m altitudine. Nepalul beneficiaza de o clima speciala care i permite sa aiba pana la 3 recolte pe an. In ciuda aparentei de saracie, as zice modestie mai degraba, de fapt Nepalul este o tara bogata mai ales in resurse de apa dulce si cu un mare potential agricol, ca sa nu vorbim de resurse minerale...
Manastirea din Lho
Ne indreptam spre vest si urcam spre Sama Gaon
Sama Gaon este 3500m unde ajungem dupa un mars de 6 zile in care am parcurs peste 120km si am urcam de la 530m la 3500m.
Aici o sa avem o zi de odihna dupa care vom urca in BC la 4800m.
Ceva mai sus de Sama Gaon un superb lac la baza ghetarului care coboara de pe versantul NE al varfului Manaslu, versant pe care este si ruta noastra spre varf...
Localnicii din Sama Gaon vor transporta bagajele noastre pana in BC. Greutatea unui bagaj este de maxim 30kg. Incepand de la copii de 13-14 ani si pana la batrani de 70 ani toti sunt implicati in acesta operatiune. Pentru ei este un prilej foarte bun de a castiga bani. Practic expeditiile din primavara sau toamna sunt cel mai important moment pentru acesta comunitate din punct de vedere financiar.
Urmeaza urcarea spre BC pana la 4800m. Diferenta de nivel e destul de mare asa incat nu ne grabim. Ajungem la amiaza in BC si incepem sa ne acomodam cu imprejurimile. Incepem sa ne desfacem bagajele si sa ne organizam. De acum inainte o sa ne monitorizam pulsul cat si concentratia de O2. Pentru inceput totul pare ok, doar Mike are valori mai scazute la O2 si Vlad are pulsul cam ridicat...
Construim o mica troita pe care amplasam steagul Romaniei.
Urcam pana la 5000 la marginea ghetarului intr-o scurta tura de aclimatizare, ne simitim bine si suntem optimisti.
Vremea se anunta foarte buna asa incat vrem sa profitam si urcam pana in C1 unde facem un depozit de echipament, chiar daca ceremonia PUJA inca nu a avut loc.
Din pacate in vreme ce noi urcam in C1 Mike coboara in Sama Gaon la 3500m pentru ca el in contiuare are probleme de adaptare si simptomele s-au acutizat. Nici starea lui Vlad care a racit pe trekking nu s-a ameliorat dimpotriva cand ne reintoarcem in BC are febra foarte mare, 40*C asa ca si el va intra pe tratement cu antibiotice. Speram sa se refaca in timp util pentru a ne continua ascensiunea.
Parteneri
Si Sponsori, MULTUMESC!
Urmeaza ceremonia Puja care are ca si scop imbunarea spiritelor muntelui pentru a proteja pe parcursul ascensiunii...Acum putem urca impacati pe munte...
Vom impartii BC cu Erik din US si o echipa italiana formata din 9 alpinisti, precum si 5 sherpa care vor colabora cu echipa italiana.
Mike a revenit si el in BC dupa 2 zile de odihna la Sama Gaon.
Pe Manaslu Pinnacle fuioare de zapada apar, semn de vant puternic...va mai trece timp pana sa fie conditii de varf.
Ninge aproape in fiecare seara, vremea e foarte schimbatoare
Urcam in C1 si apoi C2 si speram si C3 ca sa le amenajam. Asta insemna rucsaci foarte grei, in jur de 18-20kg.
Traversam nesfarsitul ghetar plat de sub C1, facand slalom printre crevase. Ajungem in C1 la 5700m.
Suntem obositi si dormim foarte rau Vasi, Vlad si cu mine, inghesuiti intr-un cort cu un morman de echipament si provizii pe langa noi. Seara pe mine m-a durut capul din cauza cam-am agitat destul de mult sa sap platforma pentru cort. A doua zi mai facem o platforma in zapada si amplasam inca un cort.
Apoi urcam si facem un depozit undeva la 5900m inspre C2.
Urmatoarea zi urcam spre C2 unde avem de gand sa dormim pentru a ne aclimatiza.
Fara sa fie foarte tehnic drumul este destul de riscant din cauza seracurilor si crevaselor. Traversam un icefall activ si expus, un adevarat labirint printre turnuri de gheata, seracuri care surplombeaza, turturi si coloane de gheata. Notez mental zonele periculoase si mai ales pe cele unde se pot produce avalanse.
cateva culoare de gheata si traversee mai expuse sunt zonele mai dificile ale rutei
ruta sufera permanente schimbari si se vad corzile de anii trecuti efectiv suspendate in aer fara nici o logica, ne dam astfel seama cat de mult s-a modificat ruta intre timp.
scara de aluminiu amplasata peste o crevasa adanca de cativa zeci de metri
ajungem la ultimele praguri de sub C2
La 6400m ne amplasam tabara 2. Sapam destul de mult pana facem o platforma in zapada inghetata. O luam cu binisorul si sapam vreo 2 h bune pana obtinem o platforma acceptabila.
Apoi montam 2 corturi in C2.
Seara aduce cu sine si gramezi de nori ce se maseaza pe crestele si piscurile dimprejur. Inca e bine dar odata cu intunericul apar si nori lenticulari care ling varfurile si se insinueaza tot mai aproape. Speram ca vreme as tina cu noi si cel putin ziua urmatoare pentru a putea urca pana in C3 la 6800m.
tabara 2 si cele 2 corturi.
Noaptea incepe linistita dar pe la 22 incepe sa ninga, pana aici nimic neobisnuit, pana dimineata mai verific cat a nins...cum nu s-a depus mult zapada mai sper ca dimineata o sa fie vreme buna.
Insa dimineata cand se lumineaza in jur de 5am plafonul de nori e la cativa cm de acoperisul cortului si ninge sustinut...Se pare ca vom avea o problema. Il trezesc pe Vlad si ii spun ca trebuie sa coboram cat mai repede inainte ca pantele periculoase dinspre C1 sa se incarce cu zapada...
partea a II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu