Bitze Clitz

We asta am decis sa facem lumina pe marile pete albe de hartile rutiere existente.
Am pornit intr-o tura nu foarte lunga pe dealuri. Curind ajungem intr-un fel de delta formata de drumul inundat...



Apoi la capatul drumului...aici lumea ne spune ca pina la destinatia noastra cea dincolo de deal nu exista drum ci numai o poteca. Adevarat.
Ajunsi pe virful dealului ne oferim un ragaj de odihna si observam lumea de la firul ierbii...o vreme,



Odata trecuti dincolo, ne trezim in plin peisaj pictural, Grigorescu ar fi fost invidios, oricum nu foarte tare, pt ca noi am facut doar poze...



continuam cu o supercoborire care ne aduce la Valeni(!) un fel de acasa necunoscut...



restul a fost un drum pe o vale larga si prafoasa, suficient de lunga sa ne provoace foamea...

Trail running in Retezat

Adica am incercat sa facem ceva de genul, trail running, dar ceea ce se dorea o tura scurta si intensa, s-a transformat intr-o tura foarte lunga si intensa.
Ne intilnim cu fratii Crainic, veniti din Tm, la bifurcatia spre lacul Galesu, eu si Marius Turc, varu-meu.



Incepem tare, apoi cum incepe sa prinda contur si ruta pe care o vom urma, ne mai temperam.
Initial doream sa parcurgem valea Galesu si sa coborim pe valea Rea in alergare, apoi am extins-o pina la o traversare a crestei principale a Retezatului, de pe Vf Mare, Portile Inchise, Vf. Papusa, Vf.Peleaga, Vf-rile Bucura, Vf. Retezat, Carnic.



Scurte momente de ragaz...ne bucuram de natura :)



La portile Inchise scanam peretele nordic pentru posibile rute de catarat, vara sau iarna...



Mergem tare, si din cind in cind dam drumul la picioare in alergare, "farfuriile" din grohotisul de la coborirea de pe Papusa se transforma intr-o adevarata capcana si Radu isi suceste glezna, recidivind o accidentare mai veche.



Ritmul scade simtitor si fratii vor coborii de pe Peleaga la Gentiana, pe valea Pietrele.



Eu si Marius continuam peste Bucure si Vf. Retezat. Sintem amentintati de ploaie, asa ca ne adunam puterile si ne grabim la coborire. Inainte de vf Lolaia, coborim in valea Stinisoara, cumva reusim sa fentam jnepenii si ajungem la Carnic pe la cab. Pietrele.
Am adunat 12h de la Gentiana-Vf Mare-Portile Inchise-Papusa-Peleaga-Bucura I,II, Retezat-valea Stinisoara-Carnic.
Greu da frumos.

Fagaras - last bastion of snow

februarie martie 2008

Iarna asta , la fel ca si celelalte, zapada a fost o problema, adica zapada prea multa a fost o problema...



aprilie mai 2008

si am umblat cu focile la plimbare si le-am dat jos si am schiat pe talpile schiurilor, aaa...peste tot :)



omul negru e Oana in negru si a pus duracell pe sistem si nu se mai putea opri, asa incit s-a stricat vremea si s-a facut intuneric si atunci am plecat acasa.



dar a doua zi dimineata cu baticul rosu de Xoana am schiat si am schiat pina cind ne-am adus aminte ca e duminica dupa-masa si deprimati am plecat acasa.



si nu ne-am intristat deloc chiar daca a venit primavara, ba dimpotriva.

Retezat

ianuarie februarie 2008:

Februarie insemna alpinism de iarna si bucuriile corespunzatoare:
fata inghetata, degete degerate, frig in oase, ginduri de bine pentru cei de la mare...



Cu Florin in peretele nordic al Bucurei...ne bucuram impreuna



urcatul noaptea la Gentiana e de basm, de cosmar e doar trezitul in urmatoarea zi.



Schiul de tura si schiatul in pulver e premiul cel mare.



Xoana



nu mai stiu care era gluma, dar afara e frumos si noi ne bucuram oricum, chiar si pe soare



dam concurs cine ajunge primul ... aaa?!...am uitat :D



foca s-a defectat si face ca lupul, sau Oana face ca trenul?!



martie 2008:

cind am plecat singur vremea era frumoasa, adica inca nu ploua
apoi dupa ce s a intunecat a inceput sa ploua torential si sus sa ninga si sa viscoleasca



a fost o tura scurta si precisa, am urcat pe schiuri pe Peleaga, n-am vazut nimic, am inghetat ca un ciine, si am plecat acasa, mai greu a fost cind am ajuns acasa...:(



e bine cind mai uiti de tine.