Cate ceva despre avalanse

1. Generalitati si harta avalanselor, Zona Balea

2. Teren, meteo, tipuri de zapada, mecanisme de formare

3. Stabilitatea straturilor de zapada, tipuri de avalanse

4. Factorul uman, Evaluarea pericolelor, Anatomia deciziilor

5. Alegerea rutei

8. Tactici de prevenire si tehnica de salvare din avalansa



1. Generalitati si harta avalanselor, Zona Balea

1.1 Cateva exemple de avalanse pe valea Balea:

Cea mai catastrofala avalansa din Romania e cea de la Balea, 17 apr.1977 soldata cu 23 de morti. Mai multe detalii, de pe site-ul Dl. Mititeanu:
http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse/avalansa-de-la-balea
avalansa  a pornit de pe versantul Vestic al vf.Iezerul Caprei: 


februarie 2009:
-avalansa declansata de ruperea unei cornise pe muchia nordica a VF Vaiuga, spre vest(valea Balea)
 
  
  
 
aprilie 2008:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul estic al muchiei Balea, la garduri, in zona valcelului mortului:
 
avalansa a fost extrem de puternica, declansata de ruperea partiala a unei placi in partea stanga sus a pozei, gardurile au fost jaloane.


martie 2007:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul estic al muchiei Balea
 
 
 martie 2008:
-avalansa de topire, declansata de incalzirea vremii de pe versantul vestic al muchiei Buteanu
 -ruperea unei placi de pe valea Balea (foto: Katranu)
  -ruperea unei placi de vant pe valea Balea(foto: Katranu)



1.2 Avalanse pe valea Doamnei: 
februarie 2008:
-versantul vestic al muchiei Balea, cauze necunoscute.
 
aprilie 2008
 -avalanse de topire, versantul estic muchia Laita:
martie 2008
-avalanse spontane declansate de incalzirea vremii, versantul vestic muchia Balea:


1.3 Zonele in care s-au produs avalanse medii si mari, zona Balea
Schita acopera valea Balea de la Balea Lac la Balea Cascada
valea Doamnei de la Balea Lac - Curmatura Balii - Valea Doamnei - Balea Cascada
- Zonele marcate cu rosu reprezinta zonele unde s-au produs
  frecvent avalanse mari si medii.


- Linia albastra reprezinta ruta aproximativa de coborare, aceasta este o recomandare, linia  concreta de abordat depinde de conditiile meteo si de zapada. Aceasta linie nu este 100% sigura, dar evita zonele mari de pericol.

- Atentie!!!  exista si alte zone cu potential pericol de producere a avalanselor.

- Nu exista o zona verde (sigura 100%) si nici o trasa perfecta
  care sa ocoleasca zonele periculoase.

- La fiecare tura, bazat pe informatiile din buletinul nivo-meteorologic,
  experienta si informatiile corecte  se poate alege o ruta adecvata.

- Cereti sfatul Salvamontului, consultati buletinul Nivo-meteorologic
  inainte de a aborda o coborare pe Valea Balea.

- Evitati coborarea in caz de conditii meteo nefavorabile:
  viscol, ninsoare, ceata, incalzire brusca a vremii

- Atentie!!! soseaua Transfagarasan NU ESTE O RUTA SIGURA !!!
  exista numeroase zone periculoase care intersecteaza soseaua

- Faptul ca a-ti ajuns la limita padurii nu inseamna ca a-ti scapat de pericol!!!
  exista un numar de culoare care traverseaza zonele impadurite.

- Echipati-va corect:
  Lopata, Sonda de avalansa, Transceiver-ul de avalansa sunt strictul necesar
- Invata-ti sa le utilizati corect: exercitiile de utilizare sunt absolut necesare.
  Nu le ignorati: Va pot salva viata!

- Abordati rutele din zona impreuna cu cineva experimentat care cunoaste bine
  zona si pericolele specifice.

- Din pacate in fiecare iarna mor in muntii Fagaras turisti, skiori sau alpinisti.
  Chiar oameni de munte experimentati pot sa cada visctima avalanselor.

- De aceea educatia corecta, echipamentul adecvat si prudenta ne pot ajuta sa evitam pericolul. 


1.4 Cateva intrebari despre avalanse:

Cat poate supravietui cineva surprins de avalansa?
Plecam de la scenariul cel mai nedorit. (worst case scenario).
Cineva e surprins de avalansa

Statistic vorbind sansele mari de supravietuire au cei recuperati in primele 15min.:

Dupa 15 minute totul devine mult mai problematic.
Graficul de mai sus nu-i include pe cei care au suferit traume in timpul avalansei.

In acest context, majoritatea victimelor ingropate in avalansa au decedat datorita asfixieri cu  propriul CO2 expirat.

Zapada contine aprox 60-70% oxigen, asta insemnand ca victima ingropata ar putea supravietui mai mult daca nu ar fi CO2.

Pe scurt:
Pana la 15 minute victimele au sanse de 92% sa supravietuiasca.
Dupa 35min raman 27% sanse de supravietuire.
Cei care supravietuiesc dupa 35min au avut probabil un "air pocket", o zona in care au putut respira mai mult timp.

15 minute e limita care face diferenta intre viata si moarte.

Pe ca pante e mai periculos?
In functie de inclinatia pantei o statistica a avalanselor declansate de factori umani.
Graficul cuprinde avalansele cu victime din Elvetia si Canada.
Realitatea ne arata ca riscul cel mai mare e acolo unde e distractia cea mai tare:
10-25* - aici e kindergarden - scurgeri de pulver
  
25-30* - tot un fel de partie - avalanse tip placa in conditii de instabilitate extrema
 
30-35* - parca incepe sa semene a freeride - avalanse tip placa destul de frecvente, de obicei in conditii de instabilitate accentuata
  
35-45* - ride on baby sau zona de distractie - zona cea mai propice declansarii avalanselor, cu un maxim pe pantele de 38*, avalanse tip placa frecvente, de mari dimensiuni

45-55* - treaba serioasa, alpinistii scot coarda - avalanse frecvente, placi de mici dimensiuni si pulver(sluffs) reduc probabilitatea avalanselor in placi de mari dimensiuni

55-90* - fi serios, cine schiaza aici fara parasuta?! - avalanse frecvente de pulver(sluffs)
    reduc serios probabilitatea avalanselor in placi de mari dimensiuni


Pe care versant e mai riscant, spre Sud sau spre Nord?
Buna intrebare, tot statistic, din Elvetia ca la noi mai dureaza pana se umple baza de date, lucrurile stau dupa cum urmeaza:




Care sunt factorii care contribuie la producerea avalanselor?



2. Teren, meteo, tipuri de zapada, mecanisme de formare

Avalansa presupune existenta unui cumul de factori.

Zapada care acopera solul este de regula formata din mai multe straturi,care de cele mai multe ori au structura si densitate diferita si au cazut in conditii meteo (temperatura, umiditate, directie/viteza a vantului) diferite.
Stabilitatea stratului de zapada este dependenta de echilibrul, rezistenta si morfologia straturilor si coeziunea(liantul) dintre ele.
Alte atribute esentiale sunt morfologia terenului (inclinatie, profil) si conditiile meteorologice.

Ruperea acestui echilibru poate fi determinat de factori naturali sau umani.

Factorii naturali sunt:
Vantul, zapada cazuta, ploaia, soarele, ruperea corniselor, temperatura, caderi de gheata, trecerea unui animal salbatic etc...

Factorii umani sunt toti subiectii care prin trecerea pot provoca ruperea echilibrul existent al straturilor de zapada: snowmobilers, skiorii, alpinistii, snowboarders, drumetii etc.

Componente ale avalansei:
Startul dislocat, este un strat cu o oarecare coeziune care in momentul in care se rupe echilibrul aluneca (din cauza Stratului slab = stratul la nivelul caruia s-a rupt echilibrul) pe suprafata Stratului de baza (un strat solid cu coeziune puternica si priza la straturile inferioare sau sol, de asemenea in loc de stratul de baza poate fi si solul.

Stratul slab poate fi format din
- crusta de inghet determinata de ploaie, soare, zapada veche tare, vant,
- un alt tip de zapada care nu are coeziune cu straturile superioare (zapada granulata /cristale rotunjite),
- zapada cu densitate mica care nu are priza la straturile noi.

Avalansa e formata
1. din coroana (delimiteaza zona de fractura superioara si laterala)
- in acesata zona stratul/straturile fracturate se desprind si incepe acceleratia miscarii

2. urma de curgere (delimiteaza conul sau suprafata de curgere a avalansei-forma e influentata de profilul terenului)
-in aceasta zona avalansa atinge maximul de viteza si masa

3. zona de acumulare (suprafata pe care fluxul de curgere avalansei se opreste si se acumuleaza/depoziteaza zapada )
- in acasta zona avalansa decelereaza si zapada se acumuleaza, aici zapada atinge adancimea maxima

in lucru...
urmeaza:

3. Stabilitatea straturilor de zapada, tipuri de avalanse

4. Factorul uman, Evaluarea pericolelor, Anatomia deciziilor

5. Alegerea rutei

8. Tactici de prevenire si tehnica de salvare din avalansa
































Riding , Free Riding

Balea, iarna asta are ceva mai multa zapada decat in capitala...deocamdata.

Pe scurt: ajungem seara la Lac, vremea e super, zapada ok, cam putina pe vale, dar practicabila.
Stam de povesti cu pretenii de la Salvamont pana tarziu...
 
  
 

A doua zi devreme ma duc sa dau un control, pana in Curmatura Balii, la claparii de tura pe care tocmai mi i-am luat...dezastru total, mai ca-mi sar din picioare.
Intors la cabana, iau in picioare toti ciorapii pe care-i am la mine, in fine desi nu e comod de loc, macar nu ies din clapari.
 
  
  
 

Dam o tura pe valea Doamnei pana jos la cabina, vremea e super faina, zapada e aproape destula si e ok, pe ici pe colo cate o scandura, dar in mare nimic periculos. Scurta pauza la stana, stat la soare, bucurat de munte.
 
 

La Cascada, ne intalnim cu Kici insotit de inca un prieten din Sibiu, urcam cu cabina si mai dam inca o tura pe Doamnei. Vine cu noi si Jafar. De data asta a urcat ceatza, dar avem noroc cu urmele facute mai devreme. In fine bag o tranta destul de tzapana, trec peste o saritoare de aproape 2m, am inca reflexe bune ma rostogolesc inca citiva m...si evaluez situatia. Unghia de la degetul mare de la mana stanga o s-a desfacut de pe carne si manusa e sfartecata. In rest o intindere foarte usoara l;a umarul drept....ieftin.
 
  
  
 

Mi-a cam taiat elanul...
A doua zi se anuta vijelie, vant si ninsori serioase.
Peste noapte bate vantul si transforma toata zapada intr-o platosa solzoasa si nu foarte agreabila de skiat. Coboram pe valea Balii, ii ajutam pe cei de la cabina sa monteze un banner urias pe cladirea telecabinei si pe cand se dezlantuie codul galben terminam si plecam catre case...



Sinaia si Balea

23-24 ian
We cu cod galben de ger, nu si de zapada din pacate pentru noi.
Cateva coborari pe Carp, Tarle si alte variante intre, zapada putina frig mult.
Ceva schi in Valea Dorului, ceva stat la cozi, casual ski.
Un we relax...o data la 6 luni cred ca e suficient sa ma las pacalit :))...
 foto:Mihai Savu
  
30-31 ian
Plecam la 4,30 am din CJ.
Florin, Oana si eu.
La Sibiu ii intalnim pe Calin si Cosmin, veniti din Timisoara.
Destinatia Balea, se voia o alta incercare la peretele Buteanului pentru mine si Florin, ski pentru ceilalti.
Zapada era, frig era in continuare, vant cat incape.

Suntem cobai la cabina de test...trecem cu bine de stalpi, ajungem sus.
Placi de vant peste tot.

Urcam pe schiuri spre Vaiuga, apoi la praguri pe ceva culoar inclinat cotari si piolet.
Cat pe ce sa-mi fure vantul casca, fug la vale , ma impiedic de ceva bolovan, pusc o tranta, ma rostogolesc, fug in continuare si prind casca chiar inainte de pragul dinspre valea Balii.
Iesim in caldare.
Zapada e criminala, se crapa si paraie chiar si pe loc drept.
Urcam cu grija pe unde e mai viscolita, stam pe langa stanci, cateva avalanse au plecat spontan de la placile formate.
Doar faptul ca nu e multa zapada face ca situatie sa nu fie serioasa.
La ultimul prag se crapa zapada de tot versantul, nu e stres ca eram pe langa ceva stanci, dar poate fi periculos, nici macar n-am reusit sa punem mana pe perete.
E inutil sa ne chinuim , mai avem cam 40-50m de urcat pe o panta inclinata la 35-40*.
Desi nu constituie un pericol n-avem chef sa inotam in zapada si sa ne jucam de-a avalansa.

Vantul bate tare, e ceata si e si destul de tarziu, cam 13,00.
Ne retragem.
Ajunsi la skiuri Florin isi disputa o prazapada cu vantul, ia startul cam din acelasi loc ca si mine, pusca si el o tranta, se rostogoleste , fuge, parazapada trece de prag...

Ma apuc ca adun echipamentul , le duc jos in caldare si astept sa apara Florin.
Vine fara parazapada, dupa ce da drumul la o placa le lasa in plata domnului...
Oana, Calin si Cosmin incerca un ski dar dupa ce crapa si ei zapada undeva mai jos de saua Doamnei se linistesc.

Duminica mergem sa incercam un ski, urcam cu grija in curmatura Balii (aka Saua Doamnei).
Pe linia unor stanci mari iesim in siguranta pana sus. Zapada nu e extraordinara, a prins ceva crusta dar ne miscam.

Ne intalnim cu Iulian si familia iesiti la o tura de ski.
Framantam un pic zapada, cateva ture din Doamnei si apoi spre dupa-masa coboram pe ski-uri la Cascada...
Inainte de plecare, Oana isi indeplineste visul de a patina pe lacul Balea :)...
 
 








Stagiu Alpinism tehnic de iarna 18-21 februarie 2010


Workshop Alpinism Tehnic de Iarna
Localizare: masivul Retezat Refugiul Salvamont de la Lacul Bucura
Perioada: 18-21 februarie 2010
Numar maxim de participanti: 12
Organizatori: Cosmin Andron, Adrian Valean
Pret: 300ron pentru membrii cluburilor afiliate la FRAE sau CAR, 350ron in general

In cursul work-shop-ului se vor studia si exersa notiuni specifice ascensiunilor tehnice de iarna.
Subiecte care vor fi dezvoltate in mod specific sint:
notiuni de meteorologie si nivologie,
echipament si imbracaminte specifice,
navigare si aprecierea unui traseu,
tehnici de parcurgere a traseelor de tip alpin (mixt gheata/stinca) de grad AD / D,
bivuac,
managementul accidentelor specifice.

Conditiile minime sint:

* 18 ani impliniti
* Fitness general compatibil cu exercitarea unei activitati intense pe durata a citorva zile in conditii de iarna
* Familiaritatea cu tehnicile de asigurare cu dispozitiv tip tub (cosulet) a capului de coarda si a cataratorui in regim de mansa

Echipamentul individual necesar:

* bocanci compatibili cu coltari
* ham
* casca
* dispozitiv de rapel/asigurarea capului de coarda (preferabil Reverso sau ATC guide)
* pioleti
* coltari
* sac de dormit (confort -5*C)
* frontala
* ochelari de soare cu protectie UV
* trusa sanitara personala care sa includa analgezice (preferabil advil sau ibuprofen), crema de protecti impotriva razelor UV, fasa elastica, plasture.


Recomandari: in cadrul workshop-ului se vor prezenta si discuta diverse formule de imbracamite specifica. Recomandarea noastra este de a se veni cu imracaminte preferabil din fibre sintetice si care sa permita transferul de umiditate. Nu e necesar ca echipamentul sa fie impermeabil!

Inscrierea se va face via e-mail la oricare din adresele:
Adi_Valean@yahoo.com sau  Cosmin.Andron@gmx.net avand ca subiect:
Workshop Alpinism Retezat

Actiuni similare in trecut:
2009:
http://snow-trace.blogspot.com/2009/04/stagiul-de-alpinism-tehnic-de-iarna.html
2007:
http://snow-trace.blogspot.com/2007/03/workshop-vertical-experience-alpinism.html
http://www.alternativetm.ro/index.php?lng=ro&module=ture&tura=32










Cold Mountain-Retezat

Mijloc de Ianuarie in Retezat,
Plecarea din Cluj, sambata dimineata in jur de 4am.
Calin Crainic, coechiepierul la catarat in acest we e deja de ieri la cabana.
 

Vine inaintea nostra sa ma ajute la carat echipamentul care e tot la mine, ne intalnim la intrarea pe poteca spre Gentiana. Zapada putina si destul de frig.

Lume multa si buna in zona, mai ales de prin Banat.
Nu ma apuc sa-i mai enumar ca nu-s popa:)
                     

Oana si Cami merg sa se plimbe si sa schieze pe vale.
Calin si cu mine tragem tare sa ajungem la perete si sa si apucam sa ne cataram ceva.
 Horia si Simu sunt si ei in drum spre peretele Bucurei.
In perete sunt deja 2 echipe in fata noastra pe 25 oct.
Duba si Alin si mai in fata Coco@Co.

E frig si vatul e subtire si taios.
Peretele e capitonat cu ghiciura si zapada, arata bestial.
Urc repede si il ajung din urma pe Alin, regrupez undeva mai sus sa nu ne aglomeram.

Calin vine si el, ne chinuim la un horn foarte ingust.
Echipa lui Coco se retrage dupa ce s-au chinuit la treimea superioara complet imbracata in zapada sa gaseasca ceva cuie.

E tarziu dar vrem sa urcam cat mai sus, la retragere ne vom gandi mai incolo.
Facem vreo 3 lungimi de coarda si ajungem in acelasi punct maxim ca si celelalte echipe. E trecut de 4pm, mai avem aprox 1h de lumina. E frig...poate am mai zis.

Rapelam de la un colt de staca pe un culoar larg tapetat cu zapada.
Pentru Calin a fost prima catarare de iarna, se pare ca i-a placut:)
Eu sunt multumit, chiar daca nu am iesit sus, ne-am miscat bine.

Duminica mergem pe varful Retezat, vantul sufla temeinic, urcam pe valea Pietrele, traversam in valea Stanisoara, apoi ca sa ne protejam de vantul ce bate tare din Sud-est urcam pe creasta estica din valea Stanisoara, numita si Directa Retezatului.

 Un traseu interesant, putin dificil (PD), cum Cami e incepatoare in partea superioara ne si legam in coarda.
 
 E frumos...
Dar suntem de abia la jumatatea drumului.
 
Pe aici am urcat:

Dupa-amiaza vantul se mai potoleste, ne retragem prin Saua de iarna si inapoi in valea Pietrele, apoi drum intins la Carnic si apoi in Cluj...