Zapada mieilor

Sambata 16-aprilie-2011

Riscul de avalansa in masivul Fagaras e estimat la 5, pe o scara de la 1 la 5.
Teoretic asta insemna ca in zonele in care riscul 5 si exista asezari umane ele trebuie evacuate, teoretic, pentru ca doar teoretic e si riscul 5...
In fine cantitatea mare de zapada ninsa reprezinta totusi un pericol real, mai ales prin faptul ca ninsorile au fost insotite de vant puternic, rezultatul fiind placi de vant de mari dimensiuni.
In consecinta am ales sa evitam potentialul pericol, fara ca asta sa insemna statul acasa. Am urcat impreuna cu Cristi si Oana pe la Turnu Rosu, drumul Soimilor, vf. Chica Pietrelor spre vf. Tataru, acolo unde incepe creasta muntilor Fagaras.
Zapada incepe la 800m alt, locul unde ne si punem pe skiuri.
In padure peisajul e feeric, in ciuda timpul mohorat.
Zapada e destul de grea si ca sa nu se prinda de foci, inainte de plecare le dam cu ceara rece.
Vantul ne arunca cate o cusma de zapada dupa cap, trezindu-ne din reverie.
Urme de vietuitoare peste tot, bursuci, ciute, mistreti, vulpi si mici carnivore(jder sau nevastuica?!)
Plaiurile cu care incepe creasta Fagarasului...
Pe acolo trebuie sa trecem...dar ceata acopera tot muntele
Prin nameti
La amiaza stam dupa un palc de copaci chiar inainte de a ajunge pe creasta principala la alt de 1550m.

In creasta zapada e tare, inghetata, spulberata de vant si mica...
Vantul bate moderat, dar taios, iar ceata face peisajul sa fie monoton.
Orbecaind prin white-out, un bun exercitiu de orientare :)
Punctul maxim al excursiei, undeva in zona varfului Tataru, fara sa stim exact unde...
Ski prin zapada grea...
Spre vale avem iarasi vizibilitate
La marginea padurii de argint.
Coboram prin padure pe skiuri pana se ternmina zapada(literar), am schiat si pe 10cm de zapada, fara sa vatam skiurile prea tare...
Intre timp zapada s-a topit de tot in vale.

Duminica 17-aprilie-2011
Urcam la Balea pentru ca e timp frumos, fara sa avem sperante prea mari ca o sa schiem sau alte activitati.
Stratul depus in conditii de vant foarte puternic, peste stratul inghetat reprezinta un risc serios, opinia mea este ca gradul 5 este insa exagerat.(pb e risc 4)
Sunt numeroase zone unde sunt acumulari importante in placi de vant in special in partea de jos a versantilor, dar si pe fetzele cu suprafata mare. In cazul incalzirii vremii sau a zapezii curse din zonele superioare se pot produce avalanse de mari dimensiuni.
Mai multe detalii despre zapada : http://avalanse.blogspot.com/2011/04/avalanse-si-conditii-16-17-aprilie-2011.html

Ne plimbam prin caldare, fara sa indraznim prea mult sa ne aventuram pe versanti.
Solzii de balaur ai Fagarasului, poate am mai zis :)
Initial planul era sa asteptam pana seara, sa nu mai bata soarele pe versanti si creaste si apoi sa coboram pe valea Balea, doar ca pana la urma ne plictisim sa tot zacem asa ca o luam la vale cu cabina...o premiera in ceea ce ma priveste, sper doar sa nu se repete :)
Intre timp am facut si cateva profile sa vedem cum sta treaba...

Ski alpinism reloaded

Short story, short...
Sambata 2 aprilie.
Fara sperante de vreme buna urcam in Fagaras. Planul e simplu: cu o saptamana inainte am ginit niste culoare faine in zona Laita pe care dorim sa le exploram. De data asta partener de excursie e Horia, pentru care asta ar fi ultimul test inainte de a pleca in expeditia din Himalaya.
Printr-un white-out greu ajungem pe culoare in caldarea pietroasa a Doamnei. Aici avem bafta de o fereastra de vizibilitate care ne permite sa urcam unul din culoarele vizate si sa ne retragem prin saua de iarna a Doamnei. Culoarul are cam 200+ dif de nivel, 50* inclinatie cu cativa pasi de 60*, zapada a fost moale,in unele zone apa infiltrandu-se pe sub zapada, stiu ca baza culoarului e un diedru (o fata cazuta de stanca) asa ca n-am zabovit prea mult pe el, am urcat pe partea lui dreapta abordand de preferat pasaje mai abrupte decat sa ramanem tot timpul pe fir.
Iesirea in creasta
Custura Paltinului
Ultimii metri inainte de varf in alergare usoara
si apoi din ce in ce mai tare
Varful Laita, un paradis pentru ski-alpinism
S-a lasat iarasi ceata
Plafonul de nori s-a stabilizat undeva la 2000-2100m asa incat coboram prin saua de iarna si schiem pana la lacul din valea Doamnei in conditii perfecte de vreme si zapada.
Mai facem o urcare pana in curmatura Doamnei unde impreuna cu Oana completam ziua cu inca 2 coborari spre Balea. Horia si Andreea pornesc inainte pe valea Doamnei, la scurt timp ii urmam si noi. La stana ne intalnim cu o gashca vesela de skiori si boarderi extremisti care au participat la concursul de Chinese downhill, din Curmatura Balii pana inainte de cascada de la al doilea prag. Ne oprim si noi pret de un picnic binemeritat cu prietenii nostri si savuram mici, gratare si alte bunatati cum mai rar a vazut stana din valea Doamnei.
La marginea zapezii...Katranul, Chici, Pushoc, Jaffar si prietenii lor
Desi relatarea a fost scurta, am umblat, ne-am catarat si am schiat atat cat ne-am dorit, si cam asta ar fi radiografia unei zile perfecte din sezonul de primavara...