//poze Silvia si Cata
...inca iarna, zapada destula, conditii excelente.
O singura pb, inca n-am apucat sa-mi repar focile asa incat merg fara ca sa nu le distrug de tot.
Ma intalnesc cu Catalin&Silique, Laurentiu, Dan si grupul lor de prieteni la cabina.
Nu mai am rabdare, de abia astept sa ma dau, de mult n-am mai prins asa conditii faine. ma gandeam sa mergem direct la Laita, dar e mai cuminte sa facem o tura mai usoara la inceput sa vedem cum stam fiecare.
Din Curmatura Balii coboram pe culoare la lac si apoi la stana, de aici zapada s-a cam topit asa ca ne intoarcem pe vale spre Laita. Initial ma gandeam sa urc pe picioare, dar zapada s-a inmuiat asa incat cu tot efortul suplimentar pe care-l presupune prefer sa urc pe skiuri, fara foci...si merge destul de bine.
Dupa o scurta pauza la lac continuam spre piciorul NE al vf laita pe care o sa urcam...Pana la baza piciorului urcam tot pe culoar.
Aici ma cam chinui fara piei dar pana la urma satisfactia e cu atat mai mare :)
Ajunsi la baza piciorului dam schiurile jos si urcam pe piciare panta destul de sustinuta, puncata de bolovani.Intre timp se lasa si ceata...Urcam in orb pana ajungem la o mica terasa premergatoare varfului. Aici ne oprim si decidem sa asteptam cateva minute poate se mai risipeste ceata.
Apare si Danut care initial renuntase la ideea de a urca pe Laita dar apoi s-a rezgandit si cam in acelasi timp apare si fereastra din nori, asa ca ne grabim sa ne echipam pentru coborare.
Primele cristiane le fac prudent apoi cand vad ca zapada e inca ok dam razbit pana jos pe un sistem foarte fain de culoare pe versantul N al Varfului Laita, est de culoarul principal.
Pauza la lac si apoi in sus sper Curmatura Balii, de data asta pe picioare...
mai e destul
E foarte cald si ne-am cam molesit
Dupa o pauza de o bere la Paltinu, din vorba-n vorba decidem ca merge inca o saua Caprei
Silvia, Cata, Laurentiu si eu pornim cu schiurile in spte spre saua Caprei. E spre seara asa ca zapada incepe sa prinda crusta. Cum eu trebuie sa cobor azi in Sibiu, o iau inainte ca sa castig timp. Coborare de vis pe culoarul din stanga(sud-vest), zapada perfecta, peisaj de poveste.
Si echipa: Laurentiu/ Silvia
Cata/ Silvia
Apoi coborare de cosmar pe vale pe o crusta ingrozitoare, inlocuita jos de zapada grea. Intru aiurea pe al doilea culoar, unde cursese o avalansa si mi-au sarit plombele din gura pana jos, schiind pe bulgarii neregulati de zapada.Dar pana la urma tragand linie, o tura super faina, cu o echipa la inaltime :) iar povestea Silviei aici:
Un comentariu:
Nice! Deskidere de apetit acu, in plina canicula!
Trimiteți un comentariu